Arhivă | Octombrie 2012

Am dreptul să mă răzgândesc şi-l folosesc destul de des

Băi frate şi făi soro, democrăcia asta şi Iunionul Ioropean a stricat gheii la cap. Toate gheoicele sunt astăzi ori asumate ori persecutate. Poţi fi amândouă dacă eşti ruptă în colţ de gură de atâta supt la crăci şi peste noapte te asumi la televiziune că te-au tuns golanii cu ciobul şi au uitat să te violeze. Dar să nu manelizăm totuşi sfântul comming out şi să vorbim despre nehotărâre, ca spirit de manifestare gay.

Despre dreptul de a mă răzgândi nu am ştiut multă vreme. Am fost crescut cu impresia că bărbaţii sunt bărbaţi, femeile femei şi nu există nimic între ei. Mi s-a sădit sub breton, mi s-a şoptit lângă perciuni că barbaţii călăresc femei, alea au orgasm şi umplu creşele de copii. Genul ăsta de chestii imuabile care capătă validitate din concepţie. Adică în caz că te naşti barbat, eşti condamnat să cordeşti femei. Nu-ţi plac femeile, ei şi? Faci laba pană mori. Important este să laşi averea la nepoţi. Ştii?

Nu ştii te învăţăm, nu poţi te ajutăm, nu vrei, te obligăm. Asta zice societatea. Şi nu a ratat soţietatea asta plină de prinţipuri şi moravuri nici o ocazie să mă oblige. M-a obligat să învăţ să mă prefac, să muncesc mult ca să ascund faptul că sunt altfel. M-a învăţat să mă piş din picioare cu boltă, să strâng mâna cu forţă, să scuip adunat şi să merg crăcănat. M-a învăţat să mă bat chiar dacă n-am nimic de apărat. M-a obligat să fiu hetero.

Asta era calea, singura eligibilă. Mi s-a repetat continuu. Măi băiete hotărăşte-te odată în ce direcţie apuci. Uite asta spre care te împingem noi. Loc de muncă la stat, 3 rânduri de vie cu porumb între ele la ţară, nevastă cu gura subţire şi curul lat care e diavol la leafă şi anestezic sub cearceaf. Odată atinse aceste jaloane, urmează altele la bifat. Casă, maşină, piscină, grădină şi musai pitici din ghips.

Toate trebuie etalate ca dovezi ale faptului că esti ţuguiat, că eşti în rând cu lumea, pe drumul cel bun. Dar care o fi calea greşită? Evident este greşit să fii oblic la cap, să nu fii aliniat. Este greşit să te uiţi la bucile profului de sport în timp ce ţii de mână proasta cu care te-a cuplat mă-ta încă din liceu în speranţa că o să-i faci 3 nepoţi în timp ce construieşti o scară la nori care să te ducă la nava spaţială proprietate personală.

Este greşit să ţi-o tragi la maronel cu tovarăşii de dormitor, pentru că armata e locul unde tactu te-a trimis sperând că intri bou şi ieşi om. Se pare că nu a luat în calcul varianta în care intri bou şi ieşi vacă. Clar eşti defect că nu vrei să te însori imediat după stagiu cu aia care din empatie făcea culcat prin pat cu jumate de cartier în timpul în care tu făceai planton 2. Ce dracu, doar nu i-a dat nimeni altă gaură şi nu i-a mutat-o nici unul pe aia veche din loc.

 Apoi dintr-o dată soţietatea se miră că rata divorţurilor a crescut radical. Păi cum să fie altfel când tăvălugul ei a făcut hetero de convenienţă din zeci de mii de ghiei?! Cum să nu divorţeze bisexualii adică ăia care dorm la curul femeii visând pula vecinului de la 3? După cinci decade pline de cel mai pur homofobism, au urmat alti douăzeci de ani guvernaţi de conformism. Ăsta este un jug mai uşor de scuturat când te împinge amantul cu pula în cur. Legea nu te mai condamnă, familia religia şi societatea încă da. La dracu cu ele, am o singură viaţă şi-o gaură în cur. Cu ce mi le umplu e doar treaba mea.

 Viaţa de bulangiu e dificilă, dar măcar am aflat că am drepturi. De examplu am aflat că am dreptul să mă răzgandesc şi o fac cât pot de des. Am dreptul să mă întorc, să mă sucesc. Am dreptul să salt curul mai sus decât pot scârbele ridica nasul. Am dreptul să probez şi să returnez. Am acest drept, pentru că la mine ce-i corect trece prin rect.

 Păi la naiba în castorii mei, tu ştii cine sunt io, fă ochelaristo?!

Sunt cetăţean european şi am voie să nu port acelaş model de rochie roşie ca al nevaste-mi! Fir-ar ea de viaţă, că greu mai e să găseşti săndăluţe cu toc mărimea 50!

 sursa foto

Anunțuri

Fi-tu e gay, al meu aspirator de femei

Un tată îşi bănuia fiul că ar fi poponar. Puştiul lipsea seară de seară iar în weekend aproape că nu mai dădea pe acasă. Piercingurile, ţoalele colorate, frizura sculată şi faptul că fiul său nu-i mai cerea bani, au pus omul pe gânduri.

Căutând prin buzunarele fiului a găsit prezervative roz, pliante mov, pliculeţe cu gel. După ce a mai descoperit şi colecţia de CD-uri intitulate: best of gay music, gay top chart, gay party, LGBT top10, omul s-a hotărât. În aceiaş seară a aşteptat să plece băiatul de acasă şi a sărit într-un taxi să-l urmărească.

După două ocoluri pe la un magazin de muzică şi Mc Donalds, pâna la urmă fi-su a intrat într-un club gay. După cum l-au pupat „fetele” care fumau afară, părea de-al casei.

Taximetristul când vede unde l-a adus clientul începe să înjure mărunt cu voce joasă:

– Fir-ar mama voastră de bulangii care vă urmariţi între voi prin oraş cu taxiurile. Măcar de umblai după unul de vârsta ta, că te văd cu alb la tâmple.

– Stai mă nene că ăla e fi-miu; e baiat bun, descurcăreţ dar ca orice tată îmi fac griji…

– Ce băiat bun buiei, fi-tu e gay, al meu aspirator de femei!  Sămânţa bună nene. Nu-mi fac probleme. Are colecţie de chiloţi şi sutiene de la alea care i-au trecut prin pat. Rupe rochiile de pe ele de potent ce e. Hai, plăteşte cursa şi dă-te jos la poponărie.

– Aide domle să nu exagerăm, să nu ne pripim că plătesc tot. Mai aşteptăm puţin poate iese afară la o ţigară.

– Nu aştept dom’le nimic în faţa lupanarului, să mă vadă lumea om serios că transport bulangii.

Dacă vede omul nostru că taximetristul îi tot trage cu plecatul, bagă mâna la portofel şi îi spune:

– Vrei să câstigi rapid 200 de lei în afară de cursă?

Taximetristul sare la bani ca pitbulul la salam:

– Da sigur bosule, ce trebuie sa fac?!

– Nene e simplu. Intri înauntru, îmi scoţi afară băiatul şi îl bagi în masină ca să-l duc acasa. Acolo mă lămuresc eu cu el.

Taximetristul coboară hotărât şi intră în club. Câteva minute mai tîrziu, scoate o femeie de păr şi o aruncă peste ăsta în maşină:

– Ia, ţine-o bine. Vezi să nu fugă!

Tipul se uita la aia din coc până în tocuri şi-i spune taximetristului:

– Ce faci domnule? Asta nu-i fi-meu, că l-aş recunoşte chiar şi travestit!

– Asta e fi-meo dom’le! L-am recunoscut după rochia mă-sii.

– Păi şi al meu?

– N-am putut dom’le să-l scot, că iese cu scandal dacă răpeşti DJ-ul, chiar şi dintr-un bar gay.

Halucianaţi de pulă

Orice gheoaică care se respectă (observaţi vă rog lejeritatea cu care depăşesc cacofonia) este fascinată de pulă. Nimeni nu face excepţie. Pardon, există şi gay orbi, dar cum nu-mi citesc blogul păşim peste ei. Nu există.

Unele „fete” se uită palmat la băgăjelul bărbăţeilor, altele bălesc evident în timp ce le joacă ochii în cap ca bilele de Flipper. Unii recunosc, alţii se dau strâmţi sau indiferenţi la farmecele umflăturii magice din prohab. Chestii legate de educaţie sau şmecherie, frică sau discreţie, parţial relevante.

Credeţi ce vreţi, dar să vă fie clar, toată bulangimea are cel puţin un moment (zeci) pe zi când este halucinată de o pulă, indiferent de localizarea şi rolul prin pat a celui ce se bulbucă la dânsa. Este natural în pula mea, că doar nu ne-om uita după pizde.

Dacă e normal, propun să facem din ocheadele astea un drept în carta drepturilor omului şi să-l brodăm cumva discret pe curcubeul steag. Dacă nu se poate, să semnăm dracului o petiţie în care cerem interzicerea şorturilor a pantalonii trening din bumbac şi să se stipuleze (soro cum sună!) obligativitatea purtării chiloţilor la bărbaţi. Dacă se face treaba asta eu o să rămân numai 80% halucinat!

Bun clip nu? Aşa-i că v-a crescut cultura cu cel puţin un număr?!