Transmisie

Tipul excesiv de pensat intră pe ușă și se oprește în prag ca la poză. Tam ta na, am intrat, nu mă vede nimeni? Fuck! Se duce la tejghea, cautând ceva în geanta tip poștaș.

– Barman dă-mi o vodcă că mă mănâncă în gât, zice el tare, butonând pe telefon. Aprinde o țigare. Imediat ce persoana de la celălalt capăt răspunde, continuă pe acelaș ton:

– Bună dragă, te-am văzut ieri pe stradă. Super frumoasă. Da ți-am văzut rochița. Auzi dar în afară de rochiță mai purtai ceva nou. Aha, de gât. Un bărbat tuto, nu te mai prinzi de nimic? Cine era dragă sexosul ăla de lângă tine? Nu limbricul ăla de Johnny fată, celălalt, cheliosul cu cioc… Aha, da da, prima dată? Auzi păpușa, trebuie să închid.

Stai. Dacă te mai întâlnești cu cheliosul să-i transmiți sugeri de pulă din partea mea! Și numărul de telefon, pa pa pa! Închide și face bot:

– Pisi, ce dracu te holbezi așa, n-ai pus vodca aia încă? Fată dar ce atmosferă de căcat la voi… Unde sunt bulangioaicele de altădat?!

– Ă… cred că în barul gay de la subsol. Aici e Pizzeria Tic Tac.

Anunțuri

33 de gânduri despre „Transmisie

  1. Ma recunosc !
    Zau, in ciuda ca eu sunt ala catre care se indreapta mase de oameni rataciti cerand directii pe strada, cum vine vorba sa inyru si eu in actiune, mai ales verbala, exact ca impiedicatul ala neatent sunt ! Singurele mari succesuri istorice relationale pe care le-am avut vreodata in vreun local de consumatie sau chiar si in sanul naturii la picnic au fost cand nu am scos nici un cuvant ! Cum am incercat sa ma reprezint verbal si inca si asa cat mai autentic, plus curajos de vreme ce indicatia totusi era „sa mi se auda vocea”, zau daca nu m-am facut de bascalie plus adio orice sansa de vreun business ! Si tot nu invat din istorie ! Sau ma abtin cat ma abtin si la un moment dat imi iese porumbelul din gura, si inca de obicei fata de oameni total nevinovati si sincer nedumeriti ca acel baiat onest de la Tic Tac !

    Apreciază

    • P.S. Cred ca e totusi cauzat mai degraba de o combinatie destul de comuna de ADHD + narcisism decat din cauza de gay sau gay mai feminizat, adica e in principal neurologic si mai putin endocrinologic…genetic nu prea cred desi poate un pic, naiba stie, ca eu de mult suspectez ca exista o prevalenta destul de mare de ADHD in randul populatiei de lb materna romana…insa desigur nu e ff clar, exista si factori de mediu…dar statistic eu nu prea am oameni cu ADHD in familia mea, insa ff multi fosti vecini si colegi de clasa precis aveau…ha ! Ha ! Zau, numai prostii zic aicea ! Nu va luati dupa mine. Cine are sau suspecteaza ca are ADHD trebuie sa se informeze din surse reputabile, de ex una nonprofit (desi vinde niste chestii pe site si cere donatii) ar fi chadd.org plus desigur exista si site-urile guvernamentale oficiale de sanatate.

      Apreciază

      • Ce vrei sa zici prin identificare de gen ? (Re cazul de mai sus) poate voiai sa zici identificare de tip/tipologie/tipar…nu e tot aia cu genul…la fel cum nici maniera nu e tot aia cu manierismul, (desi se apropie de asta un pic cam cum mi se pare ca s-ar putea apropia tipul/tipologia de tipar),
        dar nu e de loc tot aia totusi cu metoda.

        Zau, de ce or exista atatea cuvinte pe lume si in „gen” se poticnesc asa de multi ? Nu are c de tine, zic si de mine, asa in general. Cred ca ar trebui poate inventate mai multe cuvinte si pt gen, mai ales ca in comunicarea online e dificil de gasit contextul respectiv….cel
        putin pt mine, de aia ma simt adesea
        nedumerit…pt ca eu de ex gasesc cuvantul gen in lucrari de tip serios filozofic, insa de folosit eu il folosesc in mod cras banal, probabil la fel ca tine asa mai sus…dar tu trebuie sa fii mai bun decat mine, asta e menirea ta in relatie cu mine, eu trebuie sa citesc de pe blogul tau luand exemplu, uitandu-ma de jos in sus la ce scrii tu, nu sa ma simt mereu provocat sa te tratez ca pe un egal…

        Apreciază

      • Ai dreptate, poate m-am poticnit anapoda in cuvântul super uzitat recent si adesea in mod greșit. Totuși subliniez ideea că postarea este o anecdotă și pentru o mai buna identificare a tipologiei (vezi cum învăț eu de la tine?), pentru o etichetare corectă deci, am pus rapid câteva caracteristici definitorii. Pentru marea majoritatea a populației, gay-ul tipic este pensat, colorat, poartă poșetă, vorbește cu „fată” și merge pe stradă ca Nadia pe bârnă!

        Apreciază

      • Eu nu decid cine îmi rămâne cititor. Aș putea, dar refuz să cenzurez. Moderarea de obicei e o chestie automată, iar cum eu intru random în mațele blogului, unele comentarii sunt eliberate din burta Chitului mai târzior. Te asigur că in afară de spamul adevărat nu șterg și nu interzic nimic.

        Apreciază

      • Pai nu era de dicis, era de daca vrei sa-mi faci placere, mie ca cititor (si poate si altora), in sensul de daca scrii cu constiinta ca esti angajat in acest serviciu fata de publicul cititor, noi fiind angajatorii tai, chiar daca ne uitam de jos in jus la tine (in mod angajant, adica duios seducator incurajator si solicitant), nu tu pe post de dirijor director…ma rog, nu e obligatoriu ca un scriitor sa adopte aceasta postura in fond aristocratica, adica e total ok sa scrii fara sa te gandesti la a-mi face mie placere, ca eu, fiind versatil, pot regasi placere si in alte moduri, nu numai in genunchi agajator adica, e ok si altfel….zau, ma inspiri sa reflectez asupra relatiei dintre scriitor si cititor…nu mi s-a intamplat sa fiu astfel inspirat de vreun alt blogger in acest sens vreodata, (chiar daca exista tone de articole pe tema „ce vreau eu ca blogger si care e pozitia mea in blogosfera”, dar tu m-ai facut sa ma gandesc la altceva dincolo de asta, la ceva care are legatura cu de ce imi plac unii autori si altii nu, indiferent de talentul sau reputatia lor, pt ca de fapt desigur ca depinde si de mine, si eu, ca om simplu, caut de obicei placere in lecturi, chiar si in cele de nonfictiune de gen manual, nu alte chestii….sunt iremediabil pierdut re competenta academica…numai placere caut in tot…in cazul meu este aplicabil principiul placerii la un nivel chiar ff inalt imi dau seama, desi desigur habar nu am ce e aia principiul placerii dar imi place cum suna…sunt cu adevarat un mitocan primitiv, un ghertoi comun plus cu ADHD…nu degeaba am zis ca ma
        recunosc…

        Apreciază

  2. Formidabil ! A 3a oara ! Am adormit aseara dupa ce citisem de pe blogul tau plus mancasem un hamburger nerecomandabil de la Sunburger si iar am visat un vis interesant, ca ma luase unul de la spate si ma gatuia asa cu o mana intr-un soi de Nelson modificat doar cu o mana, folosindu-si cealalta mana sa ma traga de par, desi gatuiala nu era prea puternica de nivel sa ma simt ingrijorat ca ma sufoc ! In acest vis interpretat de mine in mod personalizat, (ca nu zic ca e valabil pt toate visele de tip similar pt toata lumea), gatuitul reprezinta ingrijorarea mea ca nu stiu sa ma exprim adecvat, (desi nu era o ingrijorare prea mare), plus trasul de par era ca ma simteam intr-o pozitie de vulnerabilitate care nu ma lasa sa scap de Nelson desi incercam sa-i bag un cot in plex ! Zau, stiam eu ca ma simt ff
    vulnerabil din cauza incompetentei mele de
    comunicare plus referinta la Nelson e o referinta clara la relationarea mea cu alte persoane pe care chiar le admir si/sau le doresc ca role model, insa nu ma asteptam caacest lucru sa-mi fie in mod repetat indicat de cate ori adorm cu blogul tau pe piept !

    Apreciază

    • P.S. nu te gandi la luatul pe la spate ca o activitate posibil erotica si nici nu te gandi ca tipul care ma tinea sufocat ai fi tu, ca nu e asa, e un vis clar despre incompetenta in comunicare iar tipul pseudo-agresor sunt tot eu, insa o alta parte din mine, (desigur sub premiza mea personala egoista ca absolut toate visele mele personale, chiar si daca ar
      contine figuri de oameni cunoscuti, fie de
      mine personal, fie de la TV, sunt de fapt toate
      despre mine, si daca de ex il visez pe dl
      Ponta, desi nu mi s-a intamplat din cauza ca il
      vad prea rar la TV, hai sa zicem mai bine
      papa Francisc, pe care-l vad mult mai des, in
      acel vis papa Francisc sunt tot eu, sau ma
      rog, o parte din mine, desigur probabil partea
      Jimminy Cricket a constiintei mele morale
      plus a functiei mele de CEO de leadership
      volitional executiv director al actiunilor
      mele, iar dl Ponta, daca ar aparea, desi sper sa nu, reprezentand teoretic totusi altceva, din cauza ca dansul nu e inca sef de stat
      moral).Ma rog, acum ca am publicat visul, el
      devine astfel parte din domeniul public si astfel eventualii lui cititori au dreptul (desi nu obligatia) de a-l interpreta cum vor ei. Eu doar ziceam din punctul meu de vedere.

      Apreciază

      • P.P.S. Tipul agresor semana cu Telespan, el reprezentand scriitorul publicat din mine !! E clar ca ma simteam incompetent re comunicarea mea in scris ! Nu mai zic ca ma simteam vinovat din cauza ca am de scris vreo minim 2 romane si 3 nuvele plus mai multe povestiri scurte in acest weekend pt ca nu am avut timp la serviciu in saptamana care a trecut !

        Apreciază

      • Eram deja pierdut la PS, dar la PiPiEs, mi-am pus un fes ca m-a luat durerea de scufa. Adica asta cu Telespanul agresor m-a scos complet de pe orbita onirica. Adica omul doar fute niste minti slobode, nu leaga pe nimeni daca nu cere special. De ce agresor?

        Apreciază

      • Plus inainte sa citesc de pe blogul tau si ulterior sa adorm cu el (nu chiar pe piept, insa totusi in patut alaturi de mine la caldurica, nu departe pe noptiera rece) tocmai citisem despre numele lui Telespan mentionat pe un alt blog al unui scriitor care va fi in curand publicat, desi nu e unul interesant pt mine asa ca nu I-am retinut numele, si ma intrigase faptul, care m-a facut sa ma gandesc cu empatie la Telespan, ca acel blogger il mentionase pe Telespan ca fiind fost asociat cu alta editura decat cea cunoscuta Berg, una de calitate si experienta inca inferioare relativ la Berg, dupa parerea mea, desi una in dezvoltare destul de dinamica, tocmai
        aceea care urma sa publice romanul acelui scriitor. (Editura in principal tehnica de tip platforma de uz restrans care imi publica mie romanele si nuvelele si povestirile scurte de gen/curent corporatist socialist pe care nu le citesc decat cativa rari fani entuziasti de termen scurt, nu e una demna de a fi
        mentionata.)

        Apreciază

      • Nu am zoom s ca Telespan e agresor. Am zis ca tipul agresor din visul meu, care in vis semana cu Telespan, si care in interpretarea mea a visului meu propriu nu erai nici tu, nici Telespan, ci eram tot eu, sau o parte a mea cea care ma cenzureaza si ma si dirijeaza, (in mod si util, desigur, nu neaparat numai detrimental mie, ca e totusi vorba de un echilibru dinamic), si era acea parte din mine cu functie de scriitor, (indiferent de ca pt serviciu sau timp liber). E vorba ca ma simteam vinovat ca nu sunt mai optim re comunicatul in scris, (si chiar eram intarziat si cu niste rapoarte de serviciu plus nu am mai scris de mult pe blog, iar comentariile pe care le scriu sunt adesea off topic sau dificil inteligibile). Si am avut un vis din asta de mustrare re incompetenta mea comunicativa de 3 ori, (desi cu alte imagini, de ex in primul erau chestii cam ca in Numele Trandafirului de Umberto Eco, insa in loc de Sean Connery era o calugarita catolica cu functie ierarhica superioara probabil carmelita ca era imbracata in alb, ala a fost vis si mai misto, dar si mancasem o pizza de la dr Oetker inainte de culcare, si aia e plina de Euri !), dar deci am avut aceste vise de mustrare de constiinta re incompetenta mea comunicativa de 3 ori dupa ce citisem de pe blogul tau plus mancasem Euri ! Si desi Eurile imi produc mereu vise ff colorate si cinematografice si pline de
        simboluri si chiar aventuri misto, (nu numai despre incompetenta mea comunicativa ci si despre alte anxietati, uneori legat si de ce citesc inainte sa ma culc, dar si de alte chestii), pana acum nu asociasem un blogger
        anume,dar In cazul tau, de cate ori am
        avut combinatia Pederanger + Euri, am
        avut vis despre incompetenta mea
        comunicativa !

        De fapt e clar ca nu ne putem intelege prin scris cuvinte…chiar tu zici asta mai
        jos ! Si tu totusi cred ca ai mai multa experienta decat mine cu cuvantul scris, deci e probabil mai mult din cauza mea…ceea ce oricum este (pt ca eu sunt egoist si numai vina mea conteaza in visele mele in care mereu eu joc rol de star care interpreteaza toate partiturile, indiferent cine mai e acolo, chiar daca seamana cu altcineva…ca asa e atunci cand constienta doarme, e ca o psihoza, numai ca din fericire dormi si nu esti bolnav mintal…iar starea de motaiala
        fara vise insa si aia cu posibile
        halucinatii e starea de existenta a lui
        Adam si Eva in Paradis, desi in zilele
        noastre nu ne-o permitem asa de
        mult…ma rog, astea e o parte tehnica
        inca nu prea clarificata, dar se lucreaza
        de zor in legatura cu ea la Max Planck,
        cf inteligenta britanica de mana a 2a).

        Pe de alta parte, eu am tendinta sa
        citesc mai mult de pe blogul tau dau mai des in scop terapeutic in zilele cand chiar am dat cu batul in balta si sunt oricum si vinovat si intarziat si incompetent plus am mancat
        nesanatos si nu am avut grija de mine. Deci ce zici tu acolo in blog sau cum o zici nu are o semnificatie asa de mare,
        desi e bine ca ai blog, astfel incat sa stiu unde sa dau click in zilele cand chiar o zbarcesc. Insa stiu ca nu este ceva etic totusi, pt ca nu stiu daca tu, ca scriitor, chiar ai intentie terapeutica, pt ca asta nu e obligatorie, desi uneori vine la pachet in caz de scriitori care scriu si pt public nu numai pt ei insisi, (dar nu mereu…inca nu m-am lamurit re relatia scriitor-cititor si am impresia ca trebuie sa ma lamuresc rapid pt ca, dupa cum am zis, maine am de livrat mai multe romane, nuvele si schite, si inca nu sunt ff clar lamurit plus am in carca niste manageri destul de
        flamanzi, adica nu sunt relache). Dar promit sa nu abuzez, eu cam stiu cand sar peste cal cu utilizatul altora, si de obicei incerc sa mentin limite ff clare in legatura cu asta.

        Apreciază

      • Mă bucura că mă împerechezi cu E-urile. Poate eu te intoxic într-un mod pozitiv. Poate sunt fix ca alcoolul. Știai că la intoxicația cu alcool metilic trebuie să bei multă vodca?
        Ia vezi, ca a spune că citești blogul meu în scop antidepresiv, o să deranjeze pentru că nu se poate decât seriozitate, cu muncă și devotament să ne descrețim la nervii capului. Pentru că trebuie să fim serioși și să atribuim fiecărei bășini pe care o dăm, scopuri existențiale, că trebuie să ne autoperfecționăm în a băși, eventual pe portativ. Ce naiba, nimic nu e o întâmplare, totul face parte din Marele Plan.

        Apreciază

      • Poti sa ignori paranteza despre Max Planck, ca e chiar off topic, insa eu tind sa-mi amintesc de unul din Inst Max Planck care studiaza despre somn de cate ori ma gandesc la somn si la vise, pt ca imi amintesc ca dl Thomas Mann a locuit in acelasi oras in care e acum acea cladire unde se studiaza somnul cand a inceput si a scris o mare parte din cartea lui, Iosif si fratii lui. (Desi desigur Inst Max Planck are o gramada de cladiri in multe orase, ca s-a extins, nu e cum era la vremea dl Thomas Mann).

        Apreciază

    • Parul e vanitate. Zau, daca nu e un vis despre ambitia de a da gata acele romane in acest weekend ! In ciuda incompetentei mele comunicative ! Insa de ce joaca blogul tau, spre deosebire de altele, rol de apel la vanitatea mea personala ? De ce imi vine sa-mi smulg parul din cap de cate ori citesc de pe blogul tau inainte de culcare ?

      Apreciază

      • Nelson e porecla unui tip pe care l-am admirat (si inca il admir), mai ales pt abilitatile lui de comunicare. Cu altii, nu cu mine, pt ca intre mine si el nu era nevoie de mai multe cuvinte decat de logistica simpla, gen „Hello, I love you, e Ok asa ?, poti sa-mi zici Ingrid astazi, ada ca ocazie speciala, Good bye, see
        you in data de…in Casablanca”. Insa el avea chiar training de comunicator cu diversi straini (nu neaparat din alte tari, dar asa straini de el). Desi nu era
        vanzator de meserie. Insa eu il admiram asa profesional. Desi nu lucrez in aceeasi profesie, insa in profesia lui era bun. Era si mai matur decat mine din multe puncte de vedere. (Inca este). Si era vorbs de comunicare verbala, nu scrisa. Dar eu sunt birocrat si pt mine cea scrisa conteaza mai mult, (cu atat mai mult cat sistemul in care operez e mai ineficient.)

        Insa in vis amintirea lui Nelson ca ideal s-a transformat in figura martiala, desi modificata, doar cu o mana. Si chiar si acest amanunt arata in plus ca eu ma simteam handicapat oarecum re
        atingerea idealului meu.
        Mie mi-a placut visul. Mie imi plac toate visele mele pe care le pot retine. Insa asta nu inseamna ca trebuie sa le caut cu lumanarea, adica sa incep acuma sa mananc Euri si sa adorm in fiecare seara cu blogul tau in brate in speranta de a visa frumos.

        Nu prea seamana cu Eminescu…dar ce sa-i faci ?

        Apreciază

      • Deja mă gândeam de unde pula lu Nelson să fac rost de o Veronica, când mi-am adus aminte că Eminescu a fost prieten bun cu Creangă. Mă gândesc eu, așa la o baută, nu cumva…

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s