Arhivă | Septembrie 2015

Sunt un pic ticălos

006875356ff2890214f5fefb6331597f

Vineri am ieșit la socializare. După ani buni de „nu servesc blind date” mi-am zis sec: ori bem o bere ori numai bem!

Cu ochii în telefon m-am trezit încadrat la masă de un „coleg de partid” și de noua lui achiziție, bineînțeles „minoră” toată, că așa îi place lui, să serbeze în fiecare an câte un majorat! Nu știam cum să fac să scap de ei înainte să vină domnul X. Genului ăsta de bulangioaice provinciale nu-i poți pur și simplu că aștepți pe cineva, că sunt în stare să te pândească după colț, să vadă cine-i prospătura.

Făcusem un scenariu care implica barmanul și un afiș de avertizare pe o coală A4, când amorezii s-au hotărât să bage la pariuri în ultimul moment și în caz de câștig să serbeze în pat. Doamne ajută, am murmurat eu pios!

Domnul care s-a înființat la masa mea, avea cinci brățări la o mână și echivalentul unui aparat de gonit țânțarii drept ceas la cealaltă încheietură. Sprâncenele pensate și părul lăcuit se potriveau perfect cu cămașa neagră mulată asortată la o bluză fină neagră, asa că atunci când mi-a întins mâna moale, am simțit imboldul să i-o sărut în loc să i-o strâng. Dar la mâini revin mai târziu.

Am discutat despre câini, pisici, sport, (doar el a vorbit) despre națională, palmares și eu am dat din cap ca și cum aș fi priceput tot. Apoi mi-a mărturisit că lui nu-i place fotbalul dar e obsedat de coapsele și de abdomenele fotbaliștilor. Ajuns aici mi-au alunecat ochii în jos cu un mic salt peste protuberanța burții mele pană sub masă către picioarele lui. Am descoperit doar unul, foarte subțire. Pe al doilea l-am descoperit cățărat peste celalalt, așa sus că părea că se scarpină pe piept cu el.

Atunci i-a sunat prima dată telefonul. Avea un ritualul de a respinge apelul de două ori ca să răspundă a treia oara: sunt ocupat păpușa, te sun eu! Casca agățată în părul din ureche mi se părea o tarantulă sinucigașă gata să sară pe nasul lui ascuțit și de acolo în carafa cu limonadă din care a sorbit toată seara atât de fin de parcă pipeta acid dintr-o eprubetă.

Cu o satisfacție sadică am observat că dacă eu am mâini cu degete boante el avea niște labe păroase terminate în copite date cu lac. Între degetele lui țigaretele ultra slim păreau neverosimile și când șovăia cu una în gură aveam impresia că se scobește în dinți.

Nu am știut ce anume mă contraria până nu s-a dus la baie și i-am văzut silueta din spate. Atunci am izbucnit în ras. Eram fix ca două personaje din animația “Sunt un mic ticălos”. El un Gru cu păr, eu un minion bețiv!

Restul serii a dispărut în ceața berilor mele și în norul său de parfum atât de intens, că sincer sper că a plecat acasă cu mașina proprie. De fapt sunt sigur, altfel ași fi auzit de ceva atac cu gaz Sarin în autobuz, la știri.