Până când te-am găsit

Am făcut lucruri de care nu sunt mândru

Lucruri întunecate, pentru fi într-o mulțime

Căreia am crezut că i-am aparținut

Doar pentru a arăta că

În junglă nimeni nu poate ști vreodată

Dacă ești miel, ești leu, ori amândouă

Sau poți fi orice îți trece prin cap

Mi-am petrecut viața rătăcind prin pustietate

Jucând orice rol am avut de jucat

Prăbușindu-mă sub a așteptării greutate

Blestemat să-mi vad tinerețea lunecând pe drum

Până când te-am găsit

Până când te-am găsit

Și pur și simplu noi am trăit departe de lumea

Care a încercat să ne tragă înapoi neîncetat

Înapoi la vânat, la vânat.

Ei spun că mereu culegi ceea ce ai semănat

Dar, în cazul meu pur și simplu nu poate fi adevărat

Pentru că nu există acasă cu tine.

Anunțuri

12 gânduri despre „Până când te-am găsit

  1. Mda… „a construi o casa, nu inseamna acasa… iar fara tine nicaieri nu-i acasa”. Asta daca citez din clasicii care nu-mi amintesc cum ii cheama. 🙂 Clipul nu mere, da’ poate se potriveste cu ce ascult eu acum… macar la sensibilisme… 🙂

    Apreciază

  2. Imi place ff mult poezia. Cine este autorul ? Si eu i-am gasit o melodie potrivita, Amantul, (sau Amorezul, ca nu stiu cum sa traduc asa exact din lb finlandeza, insa oricum pe lb finlandeza nu suna ridicol plus melodia e neasteptat de gingasa), de Jean Sibelius. (Desi fara videourile asociate pe YouTube acestei melodii, doar muzica si melodia orchestrala).

    Apreciază

      • Da, e OK si chiar mi-a placut si cu videoul asta si melodia aferenta lui, care mi se pare asa mai cultural oarecum gen pro- evanghelic crestin protestanta, (pe cand versurile asociate muzicii dlui Sibelius mi s-au parut oarecum mai naturist mioritic pagan animiste, desi tot clasice, nu gen zen-New Age made in China, ca altfel nu mi-ar fi placut).

        Apreciat de 1 persoană

      • Pt cine doreste sa incerce asocierea mioritica finlandeza placuta mie, uitandu-se la versuri si ascultand muzica respectiva gasibila pe YouTube (desi repet ca nu recomand videoclipurile, doar melodia ca soundtrack in timp ce citim versurile in latina, asa frumos, ca la scoala
        finlandeza de la vremea dlui Mikael Agricola din sec 16), numele original al melodiei orchestrale a dlui Jean Sibelius este Rakastava, op 14.

        Apreciază

      • A nu se intelege ca varianta finlandeza imi place mie personal asa specific mai mult decat cea australiano-europeeana, e vorba doar de momente de timp si loc (ale centrului universului in care ma aflu eu) diferite, supuse desigur legilor fizicii si fiziologiei naturale, inclusiv ale mecanicii cuantice si teoriei relativitatii aplicate perceptiilor mele personale, (in momentele in care am timp de a ma ocupa si de aprecierea artistica in afara de nenumaratele alte discipline de cunoastere din programul meu autoeducativ de timp liber modelat pe curriculum-ul scolar deosebit de
        complex al regelui Ludovic 15). Ha ! Ha !

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s