Fără față

SAM_3539
Om fără față, ceri ce nu ai,
Și faci târgul ca hoțul;
Îmi oferi dor un pai;
De la mine vrei totul!
Anunțuri

17 gânduri despre „Fără față

  1. Nu sunt ff de acord cu ideea ca ar fi haiku deoarece nu indeplineste decat 1/2 criteriu, si ala cu mare indulgenta, din cele 2 minim necesare pt un haiku chiar si modern, (pt cel clasic fiind nevoie de 3). Insa catrenul mi-a placut, mi se pare chiar imagistic sugestiv pt un stil modern de jumatate de secol 20 critic umoristic al plasticului, (ca de ex in opera dlui Andy Warhol sau, si mai sugestiv, ca in filmul The Graduate), asa ca ma voi agata de acea
    jumatate de criteriu si voi lauda utilizarea imaginii paiului (de plastic) !

    Apreciază

      • Ma simt flatat si chiar intimidat sa primesc aceasta cerere de a explica tocmai eu ce este un haiku. Insa tocmai pt ca poezia de sus mi-a placut, si am stat sa o masor la talie si sa ii compar imaginile cu cele continute intr-un haiku, chiar daca am determinat ca nu este, asta doar arata cat de respectuos sunt eu fata de diverse tipuri si genuri de poezie, chiar daca nu citesc poezii decat ff rar, de obicei daca imi sunt recomandate de altii, (ceea ce nu as accepta asa de usor fata de proza, sa citesc pe baze de recomandari).

        Haiku-ul este un soi de poezie super-holistica, de aceea se apropie mult de estetica vietii reale, si asa ceva este ff greu pt o opera de arta, iar unele nici macar nu incearca, fug de asa ceva, altele se straduie sa releveze frumusetea domeniului de interes biologic in moduri indirecte, supralicitand. Unii pictori impresionisti au cautat, dupa parerea mea, sa creeze ideea de haiku, insa nu au reusit decat partial, pt ca le lipseste forma structurala necesara, care este una de balama, si asa ceva e dificil de realizat in pictura, desi cred ca am intalnit un omagiu fata de hai-ku intr-un tablou faimos al dl Degas, in genunchiul unei balerine.

        Va urma

        Apreciază

      • In cadrul meseriilor umane, sunt aproape sigur ca exista unii profesionisti care pot aprecia mult mai bine decat mine un haiku, de exemplu cei care stiu sa alcatuiasca si sa repare usi, cutii, trape, coperti de carti, chirurgi ortopezi specializati in coate si genunchi, chirurgi cardiovasculari interesati de valvele inimii, mecanici si ingineri de eleroane, atleti saritori peste obstacole fie independent fie in tandem cu un cal, etc., multi altii, desigur…

        Va urma

        Apreciază

      • Cele 2 criterii esentiale ale unui haiku sunt considerate a fi:

        1. Kireji, balamaua, care are poate un semi-echivalent in volta unui sonet, la care m-am gandit eu, asa oarecum fara sa vreau cand am amintit mai sus de atleti si gimnasti saritori, insa care in lb japoneza inseamna „taiere”, si care astfel ne poate indeamna sa ne gandim si la ce poate uneori urma dupa ce deschidem coperta unei carti, taierea
        paginilor, cu sufletul la gura, sau pe altii ii poate indemna sa se gandeasca la o figura de patinaj artistic, sau pe altii si mai imaginativi la un fouette de balet, sau pe cei mai nevricosi chiar la activitatea laborioasa de amestecat elemente culinare cu telul, in scopuri desigur constructive bine intentionate, (care insa poate avea si urmari mai impopotonate gen bezea, care deja nu mai e, desigur, haiku, ci Catedrala Neamului, insa poate uneori avea si urmari direct catastrofale, ca de exemplu taierea maionezei sau a fristii). Insa un haiku, oricat de frumos ar fi, si chiar oricat de artistic, deci si teoretic politic cu posibilitati chiar revolutionare, nu are scopul de a fi periculos, ci scop de-a dreptul birocratic descriptiv, total non-dizident, sincer admirativ si recunoscator, e ca un compliment adevarat.

        Va urma

        Apreciază

      • 2. Kigo, un cuvant sau o expresie cu semnificatie speciala referitoare la sezonul specific al mediului din poem si al activitatilor umane legate de acest mediu/sezon. De exemplu „broscuta” sau chiar „print deghizat in broscuta” inseamna „primavara” cu sezonul insamantarilor asociate ei, atat langa Kyoto, si cf calendarului luni-solar japonez al perioadei Edo, in care s-au publicat multe almanahuri folosite si azi de cei interesati de a compune sau a descifra haiku-uri, cat si langa Roma antica sau mai recenta…desi desigur probabil broscuta ar fi fost mai usor de inteles la nivel larg popular japonez ca reprezentand primavara, si ceva mai dificil de inteles de cineva din UE care nu ar fi fost prea familiar cu poeziile agro-zootehnice romane antice, insa daca zicem „print deghizat in broscuta”, deja devine mai clar si mai usor de inteles si pt europeeni.

        In cadrul poeziei lui Pederanger, am atribuit cuvantului „plastic” valoare echivalenta cu 1/2 kigo, desi nu e totusi kigo 100 %, deoarece efectiv nu are de a face cu activitatile umane si sezoanele comun naturale universale. Insa, dpdv poetic si general omagial artistic, plus etic educativ, am zis ca merita totusi luat atent in seama, si relevat publicului cititor, deoarece este astazi comun post modern acceptabil, (atat in spatiul cultural euro-nord-atlantic, cat si euro-sud-atlantic, cat si asiatic-pacific, inclusiv Japonia si RP Chineza, plus in curand, sper, si australazian, desi ei sunt mai in urma cu cultura, chiar daca in timp sunt mai avansati decat noi, cf masurarea orei exacte), sa ne referim la sezoane istoric-artistic culturale mai abstracte si sa le decupam si sa facem colaje artistice din ele. Deci, desigur ca ar fi fost imposibil sa nu recunosc calitatea artistica a cuvantului „plastic”, (drept care am mentionat, ca fiind mai larg cunoscute, opera dl A. Warhol, si filmul The Graduate). Plus doream sa subliniez ca eu nu sunt un formalist super-traditionalist rigid, plus incurajez tineretul sa utilizeze plasticul in moduri avantajoase lor, ca de ex condom/prezervativ, in esenta protector, plus recent aprobat chiar si de Vatican, chiar
        daca o fi produs si distribuit de vreo corporatie posibil corupta gen Johnson & Johnson.

        Va urma

        Apreciază

      • Ar mai exista un al 3lea criteriu clasic, insa acesta nu mai este considerat absolut necesar dpdv modern, nici macar in Japonia, acela al nr de silabe numite „on” care trebuie sa fie 17, pt intreg haiku-ul, preferabil in forma 5, 7, 5.

        Plus exista discutii in legatura cu criteriul 2, si cat de inclusiva ar trebui sa fie lista de kigo dpdv modern, si daca trebuie totusi utilizata o perspectiva luni-solara, chiar daca s-ar adauga cuvinte sau fraze cu semnificatie mai clara contemporana, plus daca ar fi de interes includerea mai multor activitati umane din nomenclatorul profesiilor moderne super-specializate, al societatilor noastre contemporane.

        Eu personal am incercat sa fiu cat mai flexibil, cat mai putin formalist, insa chiar daca as accepta „plasticul” cu valoare 100 % de kigo, totusi catrenul lui Pedranger nu contine criteriul esential al balamalei kireji, plus nu contine decat o singura imagine, aceea a lui Pederanger protestand impotriva unui vampir anonim care il exploateaza sugandu-i seva lui personala cu un pai de plastic. Este desigur un protest legitim impotriva exploatatorilor lumii, impotriva plagiatorilor, etc. Poate fi chiar un catren epigramatic naturalist sau chiar realist socialist, plus contine si posibilitatea unor reflectii etice asupra ideii de propunere de dezvoltare a unui Dracula park cu fonduri bugetare, plus bazat pe o idee publicistica britanica, pe cand poate ar fi mai bine sa se cheltuiasca acele fonduri pe o carte interesanta sau un film palpitant insa si educativ despre Vlad Tepes ! Sau putem reflecta si mai abstract plus romantic asupra declinului calitatii imaginii vampirului-varcolac in filmele contemporane unde el apare asa mai siliconat sau fotoshopat, si caricaturizat cam ridicol, nu asa cum fusese la vremea dl Bela Lugosi, nici macar la vremea dl Tom Cruise. Totusi nu
        este un haiku.

        Apreciază

      • Unul din exemplele cel mai des folosite pt un haiku este acesta compus de poetul Basho in sec 17, pe care imi permit sa-l traduc eu in lb romana:

        Elesteu batran…
        O broscuta sare
        In clipocitul apei.

        Acest haiku descrie in mod deosebit de clar imagistic ce senzatie minunat infiorata si placut surprinzatoare poate fi resimtita la sosirea primaverii sau eventual chiar si o indragostire la o varsta mai avansata.

        Mai intai vezi elesteul batran care e acolo desigur de multa vreme si are sunetul lui propriu ca este totusi considerat natural, (chiar daca nu e fiinta, si e H2O, totusi e natural, si face parte din circuitul apei in natura).
        Si deodata, brusc vine broscuta/primavara/printul deghizat in broscuta
        si aduce un clipocit nou chiar viguros si pune seva in miscare, plus e ceva natural insa minunat de contemplat si de reflectat asupra ritmurilor vietii, chiar si asupra importantei educarii tuturor despre masajul cardiac inainte de a se cere demisia ministrului Sanatatii, etc. Este o poezie foarte actuala, care vorbeste despre imaginea si sunetul elesteului inainte de broscuta, plus dupa ce apare si sare broscuta. De aceea se numesc unele revolutii „primavara de la Praga”, „primavara
        araba”, etc., insa tot de aceea nu trebuie sa ne asteptam cumva ca ele pot aduce mari schimbari reale, chiar daca sunt poate aducatoare de senzatii noi sau placut reinvigorante pt unii observatori sau chiar noi oportunitati de business si refacerea temporara a economiei pana la urmatoarea criza de iarna…descrisa in acest urmator haiku, tot de Basho,

        Prima aversa rece…
        Pana si (inteleapta) maimuta (cu pile)
        Isi doreste cateva paie (sa-i tina de cald).

        (Maimuta era considerata un soi de mediator destul de intelept intre zei si oameni desi la vremea lui Basho deja incepuse sa capete imagine mai proasta de politician corupt demagog).

        Zau, chiar si cu mare indulgenta fata de protestul anti-exploatare si anti-coruptie si anti-plagiat si anti-demagogie al lui
        Pederanger, totusi poezia lui reprezinta
        o singura imagine a unui unic slogan,
        asa ceva mai gen „Jos Ponta !” sau „Un
        NU hotarat lui Trump !”, care desi e total
        OK, la fel cum sunt OK si „Sculati voi,
        oropsiti ai vietii”, „Acuz !”, (ultimul chiar ff concis, si dintr-o singura silaba, pt a adresa si ce a zis Pandoraa), rostite desigur total mobilizator si bine
        intentionat, plus artistic (literar, dramatic, plus revolutionar), totusi nu e ceva dinamic realist natural asa ca un haiku, chiar si un haiku cu posibile
        semnificatii artistic-politice.

        Un haiku poate fi cel mult acuzat de reductionism la perspectiva de prezentat viata si natura in baza 2, adica asa cu 0 si 1, insa un haiku este totusi o simpla poezie de inalt birocratism cat mai eficient concis. Nu este, totodata, nici un soi de promo pt viata izolata in natura si anti-tehnologie, anti-urbanism, ci reprezinta un compliment adresat vietii si bioritmurilor de nivel micro si macroscopic plus chiar mai larg universale, si stradaniilor oamenilor de a se adapta si ei cum pot la diverse, crl putin cat sunt in viata.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s