Arhive etichetă | bărbaţi

Înăuntru

14 - 1

Înăuntrul meu e un bărbat.

Crede-mă, am încercat cu doi și n-au intrat.

foto: +Paul Guardino

Reclame

Bărbați cu pula mare

A venit clipa adevărului, momentul în care îmi torn cenușă în cap. Am greșit grav față de niște omeni pe care nedrept i-am discriminat! Este vorba de bărbații gay cu pula mare, pe care (aproape) constant i-am respins. Am făcut-o din invidie, gelozie și orgoliu prost disimulate. Uneori chiar am fost îndreptățit, alteori am fost doar beat.

Mi-a fost ușor cu cei care mi-au ridicat pula la fileu, exact atât cât să-i văd dimensiunile prin plasă și mi-a venit mai greu cu cei care în afară de pulă aveau (ghinion) și creier. Azi m-a apucat greața și rușinea de mine când am citit că Lorena Lupu a înființat grupul de Facebook “pule mici și frustrate”, pentru că pe lângă a fi o pulă mică și frustrată, eu sunt gheu și n-am nici Facebook. Autoironia e fix pielea pulii când ești singur, excitat și grav ne-futut. Să ne mai facem un cont, sau nu?

Spuneam că mi-a fost ușor să le dau flit celor care prin definiție erau doar o pulă mare, cu atitudine gen: ia-o acum sau stai la coadă și salivează până te contactez eu. Reacția mea nu neapărat normală, dar viscerală a fost: dă-te în pula mea, aia mică și neapreciată! Mi-a venit greu cu bărbații posesori de organe care au încercat să inițieze o apropiere și pe care din motiv de dimenisune i-am refuzat. Nici măcar nu i-am trimis la coadă să aștepte până mă răzgândesc, ăsta fiind un alt comportament gay la care n-am reușit să ader, adică făcutul listei cu contacte de futut pentru mai târziu, când ăia la îndemâna nu mai răspund. Nu știu care a pierdut mai mult, poate că ei, poate că eu.

Cu alți puloși, foarte puțini, m-am jucat o vreme, m-am lăsat greu, altceva decât lista de așteptare, pentru că le-am spus din start că ei sunt ok și problema sunt eu. Respectivii zic că a meritat să aștepte până s-au răzbunat. Îi cred de vreme ce nu ne datoram nimic nici inainte, nici după. Aici trebuie făcută o paranteză. Numai cei activi sau versatili au avut șansa la răzbunare, pentru că puținele experiențe cu pasivii cu pule mari mi-au lăsat un gust dublu amar. Nu e o pierdere frate, să ai lângă tine un bărbat bine dotat, dar care nu te lasă nici măcar să pui mâna pe obiect?! Nu-i păcat să se lase cu sechele? Nu? Asta e, sunt un versatil defect!

Închei cu un îndemn:

Bărbați cu pula mare, nu abandonați așa ușor dacă bulangiul vizat nu pică la prima abordare. Insistați la anumite intervale, în numele sfintelor sfinctere și a pioaselor coaie goale, până găsește ăla un motiv oarecare să se împiedice! Chiar și nehotărâții se fut uneori. Aveți puțintică răbdare stimabililor, urcați-vă în patul lui Procust să vă lungiți în picioare, dar în nici într-un caz nu vă apucați să tăiați din ea!

Femeia și homofobia – Ho fă, că nu-ți luăm pula de la gura!

Cei mai buni prieteni ai unui gay sunt în general femeile. Nu e o butadă prost formulată, este o realitate testată. Cum nu există pădure fără uscături, tot așa nu există cultură de roșii fără murături. O astfel de murătură aberează împotriva gay-lor cu niște afirmații ușor de demontat fără recurs la educație.

Madam Michele Bachmann, este personajul feminin din bancul cu curva, care văzând un gay mai evident pe stradă, se apucă să îi care poșete în cap acuzându-l:

– Fir-ați ai dracului de poponari, că nu mai poate o femeie cinstită să sugă o pulă de răul vostru!

Detaliat: Michele Bachmann, calmează-te în pula cui vrei tu, că bărbații la care salivăm noi sunt una, cei la care avem succes sunt cu totul alta. Ăia de răspund avansurilor gay, sunt gay sau bi, ceea ce înseamnă că erau deja excluși din targetul tău ce vizează verighetă, bani, statut de întreținută și plozi.

Scurt: ho fă, că nu-ți luăm noi pula de la gură!

Fustiţa

tumblr_lzwafhUaWf1ql2ilgo1_400

Mai ţine vreunul dintre voi minte ce minune era posesia unui telefon? A unui telefon solid, cu disc şi cu receptor pe care îl puteai lăsa să atârne de cordonul răsucit, nu a unui mobil din astea, pe care azi le poţi găsi  în punga cu pufuleţi. Telefonul ăla era atât de important încât trona pe o măsuţă specială pe hol, ca toată lumea sa poată fugi către el dacă sună.

Eu imi aduc aminte de acel telefon. Şi îmi aduc aminte că dintotdeauna mi-au plăcut bărbaţii iar perioada în care nu mi-au plăcut probabil că am dormit un fel de somn vrăjit sau doar m-am minţit.

Îmi aduc aminte cum a sunat telefonul a doua dată când am rămas singur acasă şi am recunoscut vocea masculină a anonimului care mă sunase cu o zi înainte.

– Alo, eu sunt…

Uşor dogită vocea de la celălalt capăt al firului a zis:

– Puiule, vreau să te fut!

A fost ceva hipnotic şi atât de intens, încât covârşit am astupat receptorul cu palma, am tras siguranţa la uşă şi am privit pe vizor. Abia după asta cu voce sugrumată am răspuns:

– Şi eu!

Hohotul de la capătul celălalt al firului s-a terminat cu o tiradă:

– Şi tu ce, vrei şi tu să mă fuţi? Caţi ani ai, pun pariu că nu mai mulţi de 10. Dublu de centimetri are pula mea şi e groasă, fierbinte şi dornică să fie suptă de gura ta. Şi mai vrea pula mea ca tu să te îmbraci cu o fustiţă şi cu altceva nimic. Eu o să stau pe scaun, tu în genunchi cu pula mea înfiptă în gură şi în timp ce mi-o sugi, o să-mi strecor mâna sub fustiţa ta şi o să-ţi bag deget după deget în cur. Vrei?

– Nu!

– Cum nu, de ce?!

– Pentru că n-am fustiţă!

Am închis victorios, sigur că o să mai sune. M-am înşelat. Nu a mai sunat niciodată. Azi mă întreb, ce făceam dacă aveam o soră de la care să împrumut fustiţa?

Am dreptul să mă răzgândesc şi-l folosesc destul de des

Băi frate şi făi soro, democrăcia asta şi Iunionul Ioropean a stricat gheii la cap. Toate gheoicele sunt astăzi ori asumate ori persecutate. Poţi fi amândouă dacă eşti ruptă în colţ de gură de atâta supt la crăci şi peste noapte te asumi la televiziune că te-au tuns golanii cu ciobul şi au uitat să te violeze. Dar să nu manelizăm totuşi sfântul comming out şi să vorbim despre nehotărâre, ca spirit de manifestare gay.

Despre dreptul de a mă răzgândi nu am ştiut multă vreme. Am fost crescut cu impresia că bărbaţii sunt bărbaţi, femeile femei şi nu există nimic între ei. Mi s-a sădit sub breton, mi s-a şoptit lângă perciuni că barbaţii călăresc femei, alea au orgasm şi umplu creşele de copii. Genul ăsta de chestii imuabile care capătă validitate din concepţie. Adică în caz că te naşti barbat, eşti condamnat să cordeşti femei. Nu-ţi plac femeile, ei şi? Faci laba pană mori. Important este să laşi averea la nepoţi. Ştii?

Nu ştii te învăţăm, nu poţi te ajutăm, nu vrei, te obligăm. Asta zice societatea. Şi nu a ratat soţietatea asta plină de prinţipuri şi moravuri nici o ocazie să mă oblige. M-a obligat să învăţ să mă prefac, să muncesc mult ca să ascund faptul că sunt altfel. M-a învăţat să mă piş din picioare cu boltă, să strâng mâna cu forţă, să scuip adunat şi să merg crăcănat. M-a învăţat să mă bat chiar dacă n-am nimic de apărat. M-a obligat să fiu hetero.

Asta era calea, singura eligibilă. Mi s-a repetat continuu. Măi băiete hotărăşte-te odată în ce direcţie apuci. Uite asta spre care te împingem noi. Loc de muncă la stat, 3 rânduri de vie cu porumb între ele la ţară, nevastă cu gura subţire şi curul lat care e diavol la leafă şi anestezic sub cearceaf. Odată atinse aceste jaloane, urmează altele la bifat. Casă, maşină, piscină, grădină şi musai pitici din ghips.

Toate trebuie etalate ca dovezi ale faptului că esti ţuguiat, că eşti în rând cu lumea, pe drumul cel bun. Dar care o fi calea greşită? Evident este greşit să fii oblic la cap, să nu fii aliniat. Este greşit să te uiţi la bucile profului de sport în timp ce ţii de mână proasta cu care te-a cuplat mă-ta încă din liceu în speranţa că o să-i faci 3 nepoţi în timp ce construieşti o scară la nori care să te ducă la nava spaţială proprietate personală.

Este greşit să ţi-o tragi la maronel cu tovarăşii de dormitor, pentru că armata e locul unde tactu te-a trimis sperând că intri bou şi ieşi om. Se pare că nu a luat în calcul varianta în care intri bou şi ieşi vacă. Clar eşti defect că nu vrei să te însori imediat după stagiu cu aia care din empatie făcea culcat prin pat cu jumate de cartier în timpul în care tu făceai planton 2. Ce dracu, doar nu i-a dat nimeni altă gaură şi nu i-a mutat-o nici unul pe aia veche din loc.

 Apoi dintr-o dată soţietatea se miră că rata divorţurilor a crescut radical. Păi cum să fie altfel când tăvălugul ei a făcut hetero de convenienţă din zeci de mii de ghiei?! Cum să nu divorţeze bisexualii adică ăia care dorm la curul femeii visând pula vecinului de la 3? După cinci decade pline de cel mai pur homofobism, au urmat alti douăzeci de ani guvernaţi de conformism. Ăsta este un jug mai uşor de scuturat când te împinge amantul cu pula în cur. Legea nu te mai condamnă, familia religia şi societatea încă da. La dracu cu ele, am o singură viaţă şi-o gaură în cur. Cu ce mi le umplu e doar treaba mea.

 Viaţa de bulangiu e dificilă, dar măcar am aflat că am drepturi. De examplu am aflat că am dreptul să mă răzgandesc şi o fac cât pot de des. Am dreptul să mă întorc, să mă sucesc. Am dreptul să salt curul mai sus decât pot scârbele ridica nasul. Am dreptul să probez şi să returnez. Am acest drept, pentru că la mine ce-i corect trece prin rect.

 Păi la naiba în castorii mei, tu ştii cine sunt io, fă ochelaristo?!

Sunt cetăţean european şi am voie să nu port acelaş model de rochie roşie ca al nevaste-mi! Fir-ar ea de viaţă, că greu mai e să găseşti săndăluţe cu toc mărimea 50!

 sursa foto