Secretul muiei adânci

După cum arăta bucătăria, domnul se trezise devreme și o luase de la cap cu pileala. Devreme adică trei-patru dimineața. Normal în câteva zile de căsnicie nu te poți dezice de rutina unui deceniu de alcoolism solitar.

Ce faci partenere, bei singur, am întrebat anticipând cum o să se strâmbe? Dar el a rămas impasibil arătându-mi TV-ul unde se transmiteau imagini de la ultimul miting Nohomo. Pancarde negre, gri și albe desenate cu cruci și texte gen: “Heterosexualitatea nu e o alegere”, “Jos Poponărimea Mondiala” „Jos NOM”. Am închis televizorul dezgustat, am băut apă și m-am întors în pat unde am ațipit până m-a trezit căldura care radia din trupul său masiv.

Am dat săl împing mai încolo sub prezumpția de porc beat cu pisica între craci și dihori la subțiori, dar am simțit o aromă și ridicând pilota am dat de o priveliște faină. Domnul era ras ca-n palma și fiind cam plinuț arăta ca un bebeluș gigant. Cum mă rodea curiozitatea să văd până unde a mers cu defrișarea, l-am împins lent până a ajuns cu fața în jos, apoi cu grija să nu-l trezesc i-am depărtat picioarele. Cu ochii la curul neted și curat m-am întrebat dacă a băut suficient. Prea puțin egala cu lipsa de chef, la prea mult riscam să-mi iau un pumn în bot. Și da soțul meu un lucru avea mai mare și mai tare decât pula și anume pumnul!

Procedând deci cu maximă precauție am început să-l sărut pe fese mângâindu-i spatele neted. Era plăcut să nu dai de nici un fir de păr, să nu te gâdile nimic la limbă. Așa că am coborât cu sărutările spre noadă și mi-am împins puțin limba în crăpătura curului.

La faza asta, el s-a răsucit cu fața în sus în timp ce eu m-am aruncat într-o parte, prefăcându-mă că dorm. Îl auzeam foindu-se, căutându-mă prin așternuturi, apoi m-am trezit cu el peste mine. Presându-mă cu o greutatea ce îmi dădea senzații claustrofobe. Ești greu, dă-te-n pula mea jos! M-am zbătut, am gemut și am gâfâit pană când s-a retras de pe mine. A făcut-o însă ca să-mi poată trosni o palmă peste față.

În timp ce protestam năuc, a doua palmă a venit însoțită de explicații. Ce facem aici, ne futem ori ne cântărim? Acum ne futem, adică te fut, a lămurit-o tot el, după care m-a întors cu fața în sus s-a urcat peste mine răsucindu-mi ambele mâini la spate. Cu mâna liberă și-a înfipt degetele butucănoase în parul meu și m-a forțatio iau în gură. Hai suge-o, a zis scurt. Suge!

Ca un resort, pula lui mi sa lungit pe gat, sa îngroșat ca un șarpe. O să mă înec cu pula, gândeam în timp ce el mă strângea de gât. Pe buletinul de autopsie, pe certificatul de deces o să scrie asfixie mecanica prin muie. Rahat, rahat, îmi trecea prin minte în timp ce el mi-o îndesa pe beregată în jos, o ținea câteva secunde, apoi o scotea încet, ca să vad cum îmi defilează fiecare cm pe sub nas. Abia când eram în pragul asfixiei și al vomei mi-a eliberat mâinile și doar mă apăsa ușurel pe ceafă. Hai că poți! Poți și singur.

După o secundă pauza și un sfert de plămân de oxigen mi-am băgat pula pe gât de bună voie. Când credeam că o să mă așa lase în voia mea, l-am auzit ordonând: treci cu ceafa pe marginea patului! Pentru că nu mă mișcam suficient de repede m-a încurajat cu încă o palma, m-a apucat de un picior și m-a răsucit în poziția dorită, apoi a venit peste mine și mi-a fixat brațele sub genunchi. Cu capul rabatat pe spate pula îmi intra așa de violent și de adânc pe beregată panicam dar îmi și plăcea de îmi venea să urlu. Ba credeam că mor, ba că îmi dau drumul. Vroiam să se termine, dar nu aveam cum să fug, nici nu vroiam cu adevărat, așa că am rămas acolo cu balele prelingându-mi-se pe la colțurile gurii pe lângă pulă, cu coaiele pe nas și cu ochii holbați în găozul lui rozmaroniu. Și când credeam că mai rău nu se poate, mi-a acoperit și nările.

Respiră-mi prin pulă, trageo în gât! La momentul ăla mi s-a rupt puțin filmul și m-am dezmeticit cu el sub mine, bineînțeles tot cu botul în pulă, dar liber și respirând. El nu făcea nimic doar se prefăcea că mă împinge cu capul în pântecele său, mai mult pentru ritm. Atunci așa moale și semi-conștient, am prins secretul muiei adânci. Trebuia să rămân la jumătate de respirație, cu plămânii mai mult goi, undeva între panica provocată de lipsa aerului și excitare. Doar așa am putut să o iau pe toată în gât până a obosit el.

Atunci s-a întins pe spate și s-a lăsat în voia mea, punându-și ambele palme sub ceafă. În noile condiții, din novice am devenit virtuos și i-am interpretat aria muiei pe portativul gemetelor sale, punctate la notele înalte de șuierături și la cele joase cu gemete guturale. Melodia asta care se repeta ciclic de la capătul pulii până la baza ei, după cum mișcam gura, torturându-mi amigdalele. Îl făcea să vibreze din creștet până în degetele picioarelor.

Am întors capul fără să las pula să-mi scape și m-am uita la el. Pe fiecare cută a feței scria că e gata. S-a înroșit, a gemut lung și mi-a umplut gura de spermă, gata să mă înece. Cum eu nu știam dacă fug la baie sau să-mi descarc recolta undeva pe cearceaf, el mi-a pus mâna la gura și m-a bătut încurajator pe obraz. Cine iubește, înghite! Așa, înghite tot!

Zece secunde după asta s-a lăsat pe spate și l-am auzit sforăind. Bărbații ăștia! Mie mi-au trebuit treizeci de secunde să mă decid dacă-mi dau o labă, sau mă spăl pe dinți.

31 de gânduri despre „Secretul muiei adânci

  1. Cam nasol. Nu suport ideea de muie asa cam fortata. Adica asa viol in anus mai inteleg, am mai patit si eu, dar muie de genul asta mi se pare prea de tot. Zau eu sunt chiar ff pretentios re ce bag in gura si nu suport ideea a de a manca ceva care nu-mi place. Nici mama nu s-a pus cu mine la faza asta. O singura data m-am fortat din politete sa beau niste lapte cand eram intr-o vizita cand aveam cam 10 ani si efectiv am simtit ca nu puteam sa refuz mai ales ca persoana care mi-l oferise era o fata si tata ei avea totusi un rang destul de mare, (ca mai facusem o chestie nasoala de ca il injurasem intr-un biletel pe baiatul unui sef de-al lui tata cand ma acuzase un coleg de clasa ca sunt indragostit de el, si eu am scris niste injuraturi pe biletelul ala ca sa arata ca nu sunt indragostit de el, si ala a dus biletul la tatal lui si tata lui l-a chemat pe tatal meu, mai ales ca din exprimarea mea cam neglijenta in cuvine in scris nu reisise clar daca il injuram pe baiat sau chiar pe tatal lui, desi sincer eu doar pe baiat voiam sa-l injur, ca pe tata lui chiar il respectam, era om serios, si chiar competent in profesia lui, insa a iesit asa ceva gen catastrofa, si de atunci eram mult mai atent re relatiile sociale diplomatice adecvate), asa ca pe fata asta a unui coleg de-al lui tata, care nu era chiar seful lui, insa avea totusi o functie destul de importanta, intr-un birou alaturat, efectiv nu am putut sa o refuz, mai ales ca-mi spusese si mama sa stam cuminti si sa mancam de seara…aoleo ! Cand am vazut paharul ala cu lapte era sa lesin, ca eu nu bausem lapte de cand eram probabil bebelus din vremuri realmente imemoriale, si efectiv m-am fortat sa beau asa cam 1/3 din paharul ala, si inghiteam asa cate un pic si cu noduri, si mai faceam conversatie incercand sa estimez cand ar fi fost politicos sa zic ca nu mai mi-e foame, eram asa de disperat incat am inceput chiiar sa diiscut chestii despre scoala, de gen ce materie scolara preferata are fata aia, zau, asa ceva nu intreb decat daca e in interes de serviciu, ca altfel eu nu intreb pe nimeni nici macar ce filme sau carti le plac daramite ce discipline de cunoastere si de cercetare ii pasioneaza, daramite sa intreb ce parere au despre diversi profesori asa cum incepusem sa o intreb pe fata aia in incercarle mele disperate de a face conversatie ca sa nu observe cat de putin lapte beam din paharul ala…o adevarata catastrofa, nu voi uita niciodata gustul acela gretos. Dar sperma imi place, adica eu inghit chiar cu mare bucurie. Insa sa fie total liber consimtit si sa fiu eu in control la muie, nu sa mi se bage pu…a fortat pe gat. Asta sincer nu cred ca as suporta. A fost nasol si violul in anus, ca totusi am zis ca nu aveam chef, insa ala a fost nasol mai mult asa strict psihologic, (sincer, am fost chiar suicidal asa cateva minute, efectiv nu am suportat ideea aia de a fi violat, plus mi-am zis ca e vina mea, a fost asa o chestie destul de clasica), insa nu a fost nasol dpdv fiziologic, adica nu ma durea nimica, nu mi-era greata, nu aveam palpitatii, doar ca resimteam asa o tristete imensa, care pana la urma mi-a trecut, (si de fapt destul de repede, in cateva minute, ca era si o zi autentic frumoasa de toamna tarzie, de gen vara indiana, batea un vant placut, nu eram nici virgin, etc), dar faza aia cu laptele fortat si inghitit, zau ala a fost asa impotriva fiziologiei mele personale, efectiv mi s-a facut fizic rau.

    Apreciază

    • Insa ai dreptate. In anumite medii e inevitabil sa nu interactionezi cu oameni din astia ca ala de mai sus si de aia e bine ca oferi si indicatii mecanice adecvate, ca sa nu intre lumea in panica daca li se baga o pu…a pe gat din pozitia respectiva plus tintuit fara libertate de miscare, nu asa in pozitie mai crestin civilizata in genunchi de
      exemplu sau chiar in stil mai iudaic flexibil eliberat din sclavie, (ca nu
      am uitat ca e si pastele evreiesc, nu numai cel crestin zilele astea). Eu tot ce mi-am dorit asa mai tot timpul e sa am liber arbitru plus sa fiu eu in control asa tot timpul, insa asta e o pozitie mai degraba atee, e mai dificil de mentinut asa chiar tot timpul.

      Apreciază

  2. Teoretic e vorba de suport, practic e vorba ori de Stockholm syndrome, ori de multa isterie… adica ceva de genul ma dezic de mine fiindca vreau altceva in schimb sau… imi place da’ fiindca nu da bine, zic ca ei. Asta cu stockholm-ul e cand te indragostesti de agresor fiindca esti atat de depersonalizat incat ajungi sa crezi si tu ca ar fi singura persoana care ar putea sa te accepte asa cum esti. Deosebirea e simplu de facut, istericii tipa intotdeauna ca au fost abuzati, cei din urma nu au curajul nici sa-si ridice nasul din pamant si isi apara agresorul. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Nu sunt de acord in legatura cu descrierea din ultima fraza, desi nu stiu cum sa explic de ce nu sunt de acord, dar ma rog e posibil ca eu personal sa am o impresie diferita, (ca parere nu pot sa-i zic de vreme ce nu incerc sa argumentez, iar opinie nici atata nu as putea sa-i zic de vreme ce nu sunt expert), in legatura cu insasi definitia notiunii de isterie sau persoana isterica. De fapt pt mine o persoana isterica poate parea chiar paralizata, oarba, surda, muta, sau in general asa cu mobilitate si expresivitate redusa, (nu chiar de nivel de stana de piatra sau stalp de sare ca de ex sotia lui Lot cand a privit inapoi catre Sodoma, insa totusi asa poate taraindu-si un picior, sau uitandu-se in gol, sau cu fata cazuta, sau chiar cu o mana asa mai moale din incheietura, gen gestul ala cum altii arata pe altii care sunt presupus gay, insa nu e cineva agitat care alearga de colo colo exprimandu-si diverse ofuri in injuraturi, imprecatii, ridicandu-si poalele-n cap asa gen dna M Radulescu de exemplu.

      Apreciază

      • Nu, isteria nu a fost inventata de Freud. Poate sensul cuvantului isterie a fost modificat pt publicul larg care a incercat sa inteleaga cum incercau diversi bloggeri sau jurnaliati sa le explice ce o fi avut de scris dr Freud, printre altele, si printre alti medici autirizati de la vremea lui despre isterie, (inclusiv si neurologi, nu numai psihiatri, de fapt la acea vreme in principal neurologi, asa ca si dr Gh Marinescu, de exemplu, care chiar a si aratat cum poate arata un caz de isterie intr-un film scurt documentar, primul film educativ medical documentar din lume, de altfel, regasibil pe YouTube, ca
        eu de acolo stiu), cam la fel cum au incercat diversi sa explice si ce e teoria relativitatii restranse a dlui Einstein, (desi in legatura cu modul in care poate afectata ea oamenii de pe Terra nu am gasit un film pe YouTube asa pe intelesul meu, asa ca nu am o imagine
        personala ff clara despre ea, dar cred ca ea ne afecteaza pe toti in mod egal, nu asa ca isteria, doar pe unii, de aia nu ne dam seama prea usor cum poate arata).

        Apreciază

      • Se pare ca Hipocrate, desi nu a folosit termenul respectiv. Insa notiunea ca e legata de uterul femeilor e de la vremea lui Hipocrate…dupa 2000 de ani, un neurolog francez, dr Charcot, a incercat sa studieze fenomenul in mod ceva mai modern riguros, atragand astfel atentia dr Freud, care a fost placut impresionat de ce a numit reabiilitarea isteriei de catre dr Charcot, repunerea ei in drepturi pt a merita sa i se acorde atentie riguroasa adica, scotand-o din tabloide si brosuri de calitatea a 2a unde reusise sa alunece de-a lungul celor 2000 de ani anteriori, si de fapt unde inca rezida in cadrul acceptiunii mai largi populare a acelui termen si astazi, dat fiind ca se pare ca si tu si Mihaela aveti acea impresie despre ea. Dr Gh Marinescu era familiar cu dr Charcot deoarece studiase ca elev al lui, alaturi de alti colegi viitori neurologi destul de faimosi, ca de ex dr Pierre Marie, sau dr Joseph Babinski, si astfel eu vazand acel film documentar al dr Marinescu pe YouTube, chiar fara sa vreau am privit isteria asa cum o prezentase dr Marinescu, cum invatase de la dr Charcot. Insa eu nu aveam acea expunere larga asupra culturii sau itoriei medicinii europeene pe care o avusese dr Freud incat sa fiu asa de frapat cum fusese dr Freud, de investigatiile si observatiile dr Charcot, si desigur ca nu aveam nici geniul si imaginatia dr Freud sa incerc sa imbin ca un soi de punte perspectiva antica cu prezentul, citind despre trecut si interpretandu-l in mod alegoric si creativ…deoarece eu deja eram obisnuit sa gandesc asa corporatist relativist, si de fapt in loc sa fiu frapat de continut pe mine m-a intrigat detaliul legat de ca filmul dr Marinescu era primul documentar educativ din lume, ca doar de aia il si cautasem pe YouTube, eu fiind de fapt in plus n acel moment in cautarea istoriei cinematografiei europeene, nu in cautarea istoriei medicinii europeene. Dar uite asa isi creeaza omul imagini despre diverse chestii. As putea zice ca eu am fost spalat pe creier de fratii Lumiere si dr Gh Marinescu in loc sa fiu spalat pe creier de ce ar zice, de ex poate bloggerul Spanac ca ar fi zis Hipocrate…desi imi dau seama ca pt a fi asa ca dr Freud, ar fi trebuit sa am o perspectiva mai ampla, sa stiu si ce zice Spanac, plus sa stiu si ce zice dr Marinescu, plus dupa aia sa mai scriu si un articol de ansamblu pe blog cu o teorie personala originala care sa rupa total gura targului pt viitorii minim 100 de ani…insa stiu ca nu pot sa fiu asa, imi recunosc chiar ff bine aceste limitatii, asa ca ma multumesc si eu cu ce pot, si din cand in cand ma mir de ceva, si pe urma poate caut in legatura cu ce ma mir, si uneori chiar mai aflu cate ceva, alteori doar ma distrez fara sa aflu sau sa retin nimica, desi totusi daca Spanac ma inspira sa scriu ceva, (desi asta nu se intampla ff des, pe mine ma inspira mai des alt blogger, Raul Ghiran, nu stiu de ce ma inspira, dar e ca o muza pt mine, mi-a venit chiar si o idee de decorat un tort chiar ff estetic in timp ce citeam pe blogul lui, chiar sub un articol in care facea o recenzie proasta a unui film prost, in mod total off topic, insa ff neasteptat de creativ pt mine, plus intr-un domeniu la care chiar nu ma pricep), si daca ma inspira un alt blogger sa scriu eu ceva, atunci incerc sa fiu politicos sa nu uit sa-i dau si link, si tot
        asa o tin si in continuare, ca un blogger total mediocru obisnuit, de altfel, nu ca un blogger de mare viitor si de mare succes.

        Dar vezi ce inseamna totusi telefonul ara fir, datorita acelei remarci a dr Freud, pe care dansul a scris-o in mod chiar omagial pt dr Charcot, (se pare ca in anuntul de la decesul dr Charcot, cf wikipedia), in care a mentionat cat de mult l-a impresionat ca un neurolog atat de serios ca dr Charcot si-a gasit timp pt a studia isteria in mod chiar asa serios si riguros modern, pasind chiar mai departe decat Hipocrate, (si asta e un mare lucru, ca e ceva ff rara in istoria medicinii din UE sa paseasca cineva mai departe de Hipocrate, se intampla asa doar la cateva sute sau mii de ani o data cate un pas asa mic de tot)…deci daca a mentionat dr Freud cuvantul isterie in public, mai toata lumea azi crede ca dr Freud avea aceeasi parere pe care o are bloggerul Spanac despre ce o fi zis un vecin al lui Hipocrate, ba ca ar fi posibil ca chiar dr Freud sa fi venit cu acel zvon…este intr-adevar dificil plus riscant sa fii blogger de mare succes…naiba stie ce or zice altii ca oi fi scris sau zis, mai ales ca nu exista Timeline de la Facebook ca sa tina arhiva asa ff clar, sa vada toata lumea ff usor cine a zis si cui i-a dat Like, etc. Daca ar fi existat Facebook la vremea dr Freud sau chiar si de mai devreme,nu ar mai fi existat atatea neintelegeri si confuzii azi.

        Ma rog, nu sunt expert, si sincer habar nu aveam despre chestiile astea daca nu m-ar fi mirat parerea Mihaelei, dar pe urma am cautat si am incercat sa vad ce se intamplase si am aflat ca eu ma mirasem pt ca nu am geniul dr Freud. Daca l-as fi avut, nu m-as mai fi mirat, plus nu as mai fi pierdut timpul cu atatea explicatii, ci doar ti-as fi spus sever, „mai Jung, vezi ca o iei razna, si o mai zapacesti si pe Mihaela in loc sa o ajuti”, sau ceva de genul asta. (Ma rog, nu doresc sa creez impresia ca Mihaela primeste tratament d ela Pederanger, nu asta am vrut sa zic, era mai degraba legat de filmul ala cu Fassbender in rolul lui Pederanger de fapt, ca eu de aia m-am uitat la filmul ala recent cu Freud si Jung, sa-l vad pe Fassbender in Jung, nu pe alalatul in Freud, iar cine era pacient nici nu m-a interesat.)

        Apreciat de 1 persoană

  3. Erata:
    1. sterg abrevierea „dna” din fata numelui M Radulescu si nu il pun la loc decat daca vine cu un certificat medical de boala de la un medic autorizat pt ziua de 6 aprilie care sa arate un motiv clar pt care s-a exprimat in modul in care a facut-o, nu conteaza ce fel de boala, adica nu neaparat psihiatrica, o boala acolo sa fie.

    2. adaug abrevierea dr sau dl la numele Freud…chiar daca si-a pastrat autorizatia de medic atunci cand a fost nevoit sa emigreze in UK, in cadrul istoriei culturale a medicinii din UK era acceptabil a numi medicii cu „dl” („mr”).

    Apreciat de 1 persoană

  4. Amestecul asta de Mihaela Radulescu pe care n-o urmaresc si explicatii tehnice a la isterie m-a zapacit de tot. Eu am folosit termenul de isterie nu in sensul de conversie ci in cel de teatralitate ca sa nu zic in sensul de santaj. In fine… oricare ar fi tot pe acolo se invarte si tot in acelasi tablou intra si daca e simpla si daca se ridica la rangul de psihopatie. 🙂 Cat despre Azorel, imi pare rau da’ ala era al meu.

    Apreciază

    • Cred ca era vorba de Mihaela Radulescu nu de tine. Stiu ca nu mai e cazul sa fie pomenita, insa zau, efectiv a scris atat de urat niste chestii atat de urate incat efectiv nu puteam sa mi-o scot din minte. Eu chiar citesc cu atentie ce scriai tu, si acum chiar incercam sa aflu daca sa fiu de acord cu ce ai scris in ultima fraza si in cazul in care isteria
      e definita in mod mai popular.
      Plus chiar daca citesc cu atentie asta nu inseamna ca si inteleg ce doreste sa transmita autorul. Uite, de ex chiar articolul literar al lui Pederanger pe mine m-a speriat initial rau de tot, desi el poate avea de gand sa ma amuze mai degraba decat sa ma
      sperie, asa ca cititor.

      Apreciază

      • Serios Rudolph, am vrut să vă amuz, nu să vă sperii. Pe Mihaela am mai îndepărtat-o odată prin discursul prea incisiv. Chiar nu asta vroiam, ci doar să așez lucrurile în matca lor, în sensul că blogul ăsta e o supapă de suprapresiune. Dacă și aici mi se cere să mă cenzurez, o să fac explozie. Sper că nu vreți să-mi vedeți mațele înșirate pe blog?! 😛

        Apreciază

    • NIci măcar nu m-am gândit la componenta teatrală, Mihaela. Adică după ce se vehiculează numele lui Freud, nu poți face asociere cu maneaua de exemplu. Nici eu nu o urmăresc pe Răduleasca, dar cum ea m-a muscat, am pus mana pe băț. Unii prin presă zic că reacția LGBT este exagerată, dar eu zic că a fost absolut minunată. A dovedit măcar că există!
      Azorică era al tău? Păi ia și scutură-i preșul că are o scamă pe el!

      Apreciază

  5. Mai, am citit si eu ceva de Freud. Nu-mi mai aduc asa bine aminte ce ca eram mica si nu ma pricepeam la sex, da’ tin minte ca era vorba p’acolo si de altii, nu doar de el. Apoi mi-a cazut in mana o carte a unei tanti urate foc da’ care le zicea mai pe intelesul meu. O chema Karen Horney si aia m-a lamurit mai bine cum sta treaba cu curentul asta. 🙂 Cat despre scame, as vrea eu sa-mi fi luat jucariile cu mine cand am plecat, da’ acilisea n-am cu ce sa intorc presu’… 🙂 Si in final un sfat: chiar de e blogul tau, incearca sa nu te mai descarci in fata mea ca daca ma apuca si pe mine…. e de rau si se darama sandramaua… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Totusi trebuie mentionat ca dl Freud nu a scris manuale de educatie sexuala nici de tip indrumar de eticheta de comunicat in public la nivel social despre sexualitate. Desi e adevarat ca l-a interesat si fiziologia propriu-zisa a sexualitatii, fiind medic, chiar si-a facut lucrarea de licenta, (de absolvire a fac de medicina), despre fiziologia sexualitatii pestilor de tip tipar electric, parca ceva de genul asta. Asta nu inseamna totusi ca e un precursor sau leader de trend al preferintelor actuale pt muzica de tip electric disco in
      cluburile gay.

      Apreciază

      • Eu inteleg ca dr Freud e ff larg popular, chiar si la nivel de icoana culturala, insa daca vine vorba de icoane plus de alti comentatori critici artistici despre icoane, eu am resimtit nevoia unui grad mai inalt de rigurozitate in decursul activitatii de demolat icoane, (activitate care la randul ei nu este una interzisa, absolut de loc, chiar a fost ff populara in partea a 2a a sec 20 la nivel academic re multe discipline de cunoastere, inclusiv chiar si istoriografie propriu-zisa), eu personal fiind realmente cam anal, adica totusi mai hiper-constiincios, am simtit nevoia unei rigurozitati mai inalte, cu scopul etic descris in zicala de avertisment de a nu arunca si copilul odata cu apa din copaia in care a fost spalat/curatit. Eu tind sa devin chiar destul de hiper-vigilent cand e vorba de revizionisme
        de orice fel, devin asa pedantic, tipicar, cer standarde clare, nu improvizatii, e ceva gen defect profesional birocratic probabil, si desigur ca nu e o atitudine
        prea potrivita pt arta unei conversatiii prea vii asa in general.

        Apreciază

      • Insa desigur e ff placut de observat, chiar estetic apreciabil, o persoana care danseaza disco electric imbracata intr-un Tshirt cu icoana dl Freud pe piept…mie mi-ar placea asta, dpdv estetic e gen arta moderna a imbratisarii kitsch-ului, mai larg populara dupa dl Warhol incoace, acum prezenta si in TV si proza, nu numai in artele plastice, in scenarii de tip Stiri politice umoristice, gen Colbert, ziare de tip Times New Roman, etc. Adica una e in arte, sau in expresie sociala artistica sau critica de arte, alta e daca e vorba de a discuta serios despre alte domenii decat artele, zau. Ca eu nu pot decat sa repet, habar nu am despre arte, nu lucrez in industrii creative, nu lucrez in entertainment, etc, insa am si eu asa niste chestii pe care le pot aprecia estetic inclusiv caricaturi, inclusiv caricaturi politice chiar…dar am un fix cu etica in arte, am fixuri mari de tot care uneori merg pana la limita cenzurii, sincer recunosc…sunt chiar incuiat si mai ales daca vad ceva asa mai controversabil, zau, incep sa deliberez, oare e bine, nu e bine, oare ar trebui modificat ceva sau dat un disclaimer ca sa se inteleaga in contextul potrivit, ca sa nu se sperie copiii si femeile gravide, pensionarii mai fragili, etc…zau, sunt de-a dreptul ridicol in legatura cu aceste chestii !

        Apreciază

    • Pai eu sunt functionar de cariera prin chemare plus UE contemporana e chiar deosebit de birocratica…sugerezi cumva ca sa renunt la chemarea mea sau se se modifice structura serviciilor birocratice in UE si sa risc sa devin somer ? Zau, de inca un somer e nevoie acum in UE ?! Plus asa brusc ? Zau, asta ar mai lipsi, mii de functionari brusc someri in UE…in plus de tineretul deja somer, plus cu atatia pensionari de intretinut…aoleu ! Risca sa se prabuseasca pana si birocratia serviciilor sexuale legale din RFG, ultima speranta a Euro ! Zau, daca simt ca ar fi chiar risc de asa ceva, gata, adio UE, plec misionar in Papua Noua Guinee, ca acolo abia acum se construieste birocratia prin grija guvernului australian de a proteja refugiatii de aborigenii posibil canibali !

      Apreciază

      • Cu povestea ta horror erotica de mai sus pe care eu am luat-o asa cam pe bune initial la prima citire…zau, eu nu prea citesc sau vad filme horror asa de des sau pe nepregatite…sunt cam sperios…tin minte si acum cand m-am apucat sa citesc din EA Poe…citeam si ma speriam…chiar am vrut sa ma las…am pus pariu cu mine insumi insa ca voi rezista ! Zau, dar dupa aia…sincer sincer eu cred ca din cauza lui EA Poe efectiv nu am vrut sa citesc nici Portretul lui Dorian Gray, (nici acum nu a citit acel roman)…ca am deschis cartea…si asa am simtit de la primele randuri ca parca seamana, ca aduce un pic asa la atmosfera cu ceva posibil oarecum vag similar si posibil ff horror…si abia terminasem cu EA Poe…zau, am
        renuntat pe loc ! Plus dupa aia, ca totusi nu puteam sa renunt total asa la dl Wilde…deoarece totusi venise vremea lecturilor gay…m-am repezit sa citesc o comedie, Importanta de a fi Onest !

        Apreciază

      • Portretul lui Dorian Gray, nu e horror deloc. Este după părerea mea un roman mediocru despre o sexualitatea incertă și o imoralitate raportată strict la epoca victoriană. Toate viciile din romanul ăsta sunt azi legale cu excepția crimei. Deci mare lucru nu are ce te înspăimânta.

        Apreciază

Lasă un comentariu